Comuna Cenad este localizată în judeţul Timiş, fiind formată numai din satul de reşedinţă cu acelaşi nume. Se află la o altitudine de 84 m deasupra nivelului mării, având o suprafaţă de 10 251,73 ha, respectiv 102,5 km2. Se învecinează la nord cu graniţa Ungariei prin râul Mureş, şi cu localităţile maghiare Apátfalva, Borotvástelep şi Magyarcsanád, în partea de nord-est, cu satul Igriş, la sud cu oraşul Sânnicolau Mare, în sud-vest cu localitatea Dudeştii Vechi iar în vest cu comuna Beba Veche.
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Cenad se ridică la 4.207 locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.249 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (63,39%).

Principalele minorităţi sunt cele de maghiari (12,36%), romi (12,34%) şi sârbi (6,39%). Pentru 4,3% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (61,47%), cu minorităţi de romano-catolici (17,85%), ortodocşi sârbi (6,44%), greco-catolici (5,89%) şi penticostali (2,59%). Pentru 4,33% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa confesională.

Cenadul este una din localităţile cu cea mai veche istorie documentată de pe întreg teritoriul al Banatului. O istorie bogată care începe încă din perioada cuceririi romane, când aici a existat castrul roman Morisena („Mureşana”). Încă din acea perioadă a avut o oarecare însemnătate pentru această zonă, dar un rol crescut l-a avut în timpul regelui maghiar Ştefan (supranumit Ştefan cel Sfânt, Szent István în maghiară,  primul rege al Ungariei).

În localitate se găsesc mai multe monumente istorice, precum Obeliscul, care se află în dreapta intrării în Biserica romano-catolică, fiind realizat din cinci blocuri de piatră și un soclu și a fost ridicat în anul 1822, fiind sfințit de preotul paroh Emeric Bucovits. Statuia Sf. Gerhard este cel mai impunător monument din Cenad. Statuia îl reprezintă pe Sf. Gerhard, în mărime naturală, cu privirea spre orizont, cu mâna dreaptă la inimă și cu stânga ținând toiagul episcopal alături cu un copil cu aripi de înger. Soclul, înalt de 3,5-4 m, are pe fața principală o placă de marmură roz. Sarcofagul Sf. Gerhard se găsește în interiorul Bisericii romano-catolice și servește ca altar. Se află păstrat în diverse faze de prelucrare și finisare. Potrivit legendei, în el ar fi fost depus trupul episcopului Gerhard după ce a fost ucis cu pietre pe dealul din Budapesta, ce-i poartă astăzi numele: Szent Gellért. Monumentul eroilor români se găsește în curtea Bisericii ortodoxe române, în fața intrării principale a acesteia, și a fost ridicat în anul 1937. Monumentul eroilor sârbi este închinat eroilor cenăzeni sârbi din Primul Război Mondial, 1914–1918. Aceasta se află în curtea Bisericii ortodoxe sârbe, aproape de intrarea principal în lăcașul de cult și este realizat din granit gri, neșlefuit, alcătuit din trei părți: soclu, corp principal și cruce. Monumentul eroilor germani a fost ridicat în anul 1926, în centrul cimitirului romano-catolic din localitate. Ulterior, pe fețele soclului au fost adăugate plăci de marmură neagră, având scrise pe ele numele germanilor morți în timpul luptelor din Cenad, ale celor decedați în Siberia și ale celor morți în Bărăgan.

În Cenad s-au născut importante personalități al culturii române. La 31 iulie 1933 s-a născut Gheorghe Galetin, muzicolog, folclorist, dirijor și instrumentist, poreclit și „omul-orchestră”.  Cunoscutul istoric bănățean, publicist și scriitor, Ioan Hațegan s-a născut la data de 17 decembrie 1949. În anul 1936 se naște cunoscutul dirijor, compozitor, folclorist, instrumentist primaş/tamburiţă (primiţă), profesor de istorie şi geografie Toma Giurici.

xÎn octombrie 2002 s-a deschis Vama Cenad (Punctul de trecere a Frontierei Cenad–Kiszombor) între România şi Ungaria.