Datorită faptului că pe lângă majoritatea locuitorilor români din zonele administrativ teritoriale ale proiectului se găsesc și alte etnii, nu se sărbătoresc numai sărbători religioase specifice calendarului creștin ortodox ci și alte obiceiuri (fie religioase, fie populare) specifice fiecărei etnii.

La fel ca în fiecare an, sârbii din Cenad sărbătoresc pe 22 mai, de Sf. Nicolae (de vară), hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe din localitate. La sărbătoare, de obicei cântă copii din cadrul ansamblului cultural artistic ”Mlădițe cenăzene”, care mențin vii vremurile de demult cu straiele populare și pașii tradiționali.
Locuitorii comunei Comloșu Mare sărbătoresc anual în mijlocul lunii august zilele comunei împreună cu hramurile celor două lăcașe de cult: hramul bisericii romano-catolice și ortodoxe romane. Totodată, locuitorii sărbătoresc și ruga Sfântei Maria Mare (hramul Adormirea Maicii Domnului) în data de 15 august.
Unul dintre cele mai importante sărbători (putem zice chiar festival) ale comunei Ghizela reprezintă Zilele Bazaltului, sărbătorită între 18 și 20 iulie în satul Șanovița. În satul Paniova se sărbătorește Hramul Bisericii Ortodoxe Române, între 15 și 16 august, iar în satul Șanovița acest hram are loc în data de 8–9 septembrie. În data de 20 augsut se sărbătorește Hramul Bisericii Romano Catolice în comuna Ghizela.
În Sânnicolau Mare, după 1990, formele culturale impuse se dizolvă, iar în locul lor, cu greu, au început să apară şi alte forme culturale, cerute de noua societate capitalistă, cu economie de piaţă. Astfel s-au desfiinţat: fanfara oraşului (1990); Corul Doina (2003); Cineclubul şi filialele Societăţii de Istorie şi Filozofie. La ora actuală în oraş există diferite forme asociative socio-culturale, precum ansanbluri de dansuri populare sârbești, românești, germane și maghiare, Asociația Pro Bartok, Formația de tamburași a sârbilor, Forul german, Cercul de artă și pictură, Clubul sârbilor, Filiala Casei Malteze, Grupul literar ”Necuvântul” al elevilor de liceu, Asociația Transfrontalieră Pro Dezvoltare, Filiala veteranilor de război, Filiala deportaţilor în Bărăgan, Filiala Ligii Dreptății Împotriva Corupției și Abuzurilor din România, Palatul Copiilor. În mijlocul lunii iulie, în oraș se ține Festivalul Verii, în primul sfârșit de săptămână se sărbătoresc Zilele Orașului, Ziua recoltei este sărbătorită în prima duminică din octombrie și locuitorii de etine germană sărbătoresc anual Kirchweih-ul, o sărbătoare asemănătoare cu hramul, fiind originare din țările de limbă germană. Aceasta este o sărbătaore religioasă dedicată înființării unei noi biserici care se ține anual în localitățile bănățene cu parohie catolică.
În comuna Sânpetru Mare, hramul bisericii ortodoxe române în data de 23 aprilie (Sfântul Mare Mucenic Gheorghe) și în satul Igriș în data de 8 noiembrie (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril) reprezintă o sărbătoare religioasă de mare anvergură. Ruga bisericii ortodoxe sârbe din comună se sărbătorește în data de 22 mai. Ruga și hramul bisericii ortodoxe române în comuna Saravale (în data de 21 mai, Sfinții Constantin și Elena) și ruga bisericii ortodoxe sârbe (22 mai) are a o conotație importantă în comună.
În sate, cultura zonei se transmite prin evenimentele anuale la care iau parte atât locuitorii satului, cât şi tinerii din împrejurimi. Printre obiceiurile păstrate din bătrâni se numără Rugile cenăzene pentru care localnicii se îmbracă în straie de sărbătoare, vremurile de demult sunt menținute vii cu straiele populare, slujbele bisericești, muzica și dansul popular.